Ascensiunea orasului a continuat si la inceputul secolului al XX-lea, pana in anul 1916, cand Romania participa la Primul Razboi Mondial. In perioada anilor 1916-1918, orasul trece prin greutati impuse de razboi, la care se adauga iarna cumplit de grea a anului 1917, in care o parte din populatie a fost secerata de boli, de foame si de frig. Dupa incheierea pacii si infaptuirea unirii tuturor romanilor, situatia economica si social-politica incepe sa prospere. Creste numarul locuitorilor si se dezvolta functia turistica a orasului, prin imbunatatirea cailor de comunicatie rutiera si introducerea transportului auto.

In perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, Targu Neamt a avut mult de suferit datorita pierderilor determinate de pozitia sa in imediata apropiere a liniei frontului, ceea ce a determinat evacuarea populatiei. Dupa razboi, orasul se reface si isi diversifica functiile economice si administrative.

In prezent, functia industriala a orasului este prioritar spre industria textila, industria confectiilor, a blanariei, a lemnului (cherestea, butoaie, scaune, mobila - corp mobila sculptata), industria alimentara (branzeturi, semiconserve de fructe, preparate din carne), industria materialelor de constructii si industria cauciucului. Prin pozitia sa si prin noua arhitectura, care imbina stiulul geometric cu elementele traditionale ale zonei, reprezinta un centru turistic important cu un nou patrimoniu bogat, care asigura tranzitul spre obiectivele turistice de importanta internatinala, Dina nul 1986, circulatia turistica se poate orienta si spre transportul feroviar fiind data in exploatare calea ferata electrificata Pascani - Targu Neamt.

Etapele de evolutie teritoriala a orasului Targu-Neamt sunt greu de reconstituit, deoarece cladirile vechi, din materiale putin rezistente, au disparut aproape in intregime, ca urmare a deselor invazii sau a sistematizarii urbane din perioada contemporana.Primul nucleu orasanesc, cu o vatra urbana de dimensiuni mici, a fost premergator secolului al XIV-lea.

In secolele XIV-XV s-a dezvoltat o concentratie urbana la poalele dealului Neamtului, din Culmea Plesului, intre biserica domneasca si fosta Ulita Veche, la vest-nord vest de actualul centru (Al. Ungureanu, 1980).In cursul dezvoltarii istorice, evolutia teritoriala a fost stimulata de aparitia unor noi tipuri de zone functionale si de includerea la oras a unor foste asezari rurale.

In secolele XVI-XVIII, orasul a avut o extindere moderata, iar in secolul al XIX-lea a avut o crestere teritoriala mare. Acum au aparut cartiere suburbane noi, cum este "Mahalaua Tutuienilor", intemeiata de romanii veniti din Transilvania.In anul 1890, suburbiile orasului erau: Neamtu, Beraria, Boistea, Haralambie, Paraul Ursului, Pometea, Prundu si Tutuieni. (C.D. Gheorghiu, 1895), unele avand o dezvoltare functionala bine conturata.

In secolul al XX-lea, cresterea in suprafata a fost realizata prin extinderea unor cartiere vechi si prin inglobarea la oras a localitatilor suburbane Condreni, Humulesti, Blebea si a Bailor-Oglinzi, care in prezent apartin administrativ de orasul Targu-Neamt.Textura stradala a orasului exprima etapele evolutiei teritoriale si diversificarea functiilor. Centrul a evoluat spontan spre forma pietei alungite sau a pietei-strada. In planul orasului se evidentiaza doua axe principale de circulatie: una din directia nord-est spre sud-vest, care strabate orasul ca o componenta a drumului national 15 C, iar alta pe directia vest-est, cu legatura spre zona montana (DN 15 B) si Valea Bistritei, sau spre drumul national de importanta europeana E 85, cu legatura la Cristesti. Aceste artere principale sunt dublate sau chiar triplate de strazi paralele.

Unele cartiere au influente rurale, casele vechi fiind construite pe talpi de stejar, cu pereti de barne, in prezent tencuite. Acoperisurile sunt realizate in patru ape, acoperite cu dranita, ulterior cu tabla sau tigla. Prispa a fost inlocuita cu cerdac, care are decoratii cu motive florale, geometrice si uneori zoomorfe, executate prin cioplituri si crestaturi in lemn sau prin traforaj. In "Tutieni" s-a pastrat fizionomia sud-transilvaneana, casele fiind mari, avand forma patrata, cu pridvor inalt pe mai multe laturi, cu stalpi de caramida si arcade rotunde sau in acolada.

In zona centrala se mai pastreaza un numar mic de case de tip aristrocatic, cu o anumita distinctie arhitecturala. Sunt cladiri masive, de dimensiuni mari, cu fatade frumos ornamentate. Pe arterele principale s-au construit blocuri de locuinte cu magazine la parter, in forme variate si cu ornamentatii in maniera geomatrica.Spitalul Orasanesc, Scoala Domneasca in care astazi functioneaza Muzeul de Istorie si Etnografie si alte cladiri publice sonstruite in secolul al XIX-lea pentru a adaposti diverse institutii au o arhitectura impozanta, adaptata la necesitatile functionale.