Subcarpatii Moldovei, cu o suprafata de 5000 km², constituie o fasie marginala a Carpatilor Orientali si se intind intre Valea Moldovei si Valea Trotusului, pe o distanta de 160 km. Caracteristica generala a reliefului este data de un singur rand de depresiuni submontane mari, inchise spre exterior de inaltimi cu structura cutata sau cu caracter piemontan. Orasul Targu-Neamt este situat in cea mai nordica depresiune subcarpatica, numita depresiunea Ozana-Topolita (G. Davidescu, 1969), dupa raurile care o dreneaza, cunoscuta si sub numele de Depresiunea Neamtului (M. David, 1932) sau Depresiunea Nemtisorului (N. Popp, 1936). Limita dintre depresiune si munti se afla in jurul altitudinii de 600-680 m. Lungimea depresiunii este de circa 28 km, iar latimea de 3-14 km. Orasul Targu Neamt este situat la extremitatea nord-estica a depresiunii, intre doua porti care strajuiesc Valea Ozanei: Culmea Plesului si dealul Boistea.

Relieful este rezultatul actiunii factorilor morfogenetici interni (roca, structura, tectonica) si externi (clima, ape, vegetatie, fauna, activitatea omului). De aceea, in zona orasului Targu-Neamt pot fi identificate tipuri de relief structural, sculptural si de acumulare. Localitatea este extinsa in suprafata pe o vale larga, cu orientare aproape vest-est, la baza careia este albia minora a raului Ozana (Neamt), adesea despletita, limitata de o lunca larga, de zeci sau chiar de sute de metri, si de doua terase in trepte distincte, pe care este situat satul Humulesti. Catre nord, o culme submontana falnica (Culmea Plesului), domina orasul, iar spre sud valea este inchisa de dealurile Movilelor, Humulesti si Ocea, care fac joctiunea catre este cu dealul Boistea.

Relieful structural este datorat cutelor anticlinale si sinclinale, a caror succesiune a imprimat Subcarpatilor liniile directoare ale cutarilor. Atfel, la sud si sud-vest de orasul Targu Neamt, dealurile Bradatel, Osoiului si Carpeni au o morfologie conforma cu structura, corespunzand anticlinalelor Vanatori si Grumazesti. Culmea Plesului, cu o lungime de 24 km, situata la nord, este un anticlinal cu inaltimea maxima de 913 m, care descreste spre sud-est. In dreptul orasului Targu Neamt, varful Vanatori are altitudinea de 623 m, dominand cu aproape 250 m albia raului Ozana, printr-un abrupt stancos.

Relieful sculptural inglobeaza interfluviile sculpturale si versantii modelati de procese de versant (actiunea de eroziune, de transport si de sedimentare exercitata de apele de siroire si de cele torentiale, ca si deplasarea in masa prin alunecari sau rostogoliri).

Interfluviile sculpturale au aspectul de coline, de dealuri, de munti josi si de poduri usor inclinate. Diferentierea lor este determinata de alcatuirea litologica a substratului. Dealurile mai inalte sunt cele alcatuite din depozite mai rezistente la denudatie (anticlinale in al caror ax se gasesc conglomerate), cum este cazul Culmii Plesului (913 m) si al dealului Bradatel (557 m). In sectoarele in care predomina argilele, marnele, gresiile, nisipurile si gipsurile, formele de relief sunt domoale, cu aspect de coline - Dealul Movilelor (440 m), dealul Humulesti (410 m), dealul Ocea (400 m). In cazul in care eroziunea nu a ajuns la stadiul de intersectie al versantilor, aspectul interfluviilor este de poduri usor inclinate. Formarea lor este o urmare a evolutiei incomplete a unei suprafete de nivelare (denudatie) care in prezent apare la altitudinea absoluta de 400 - 500 m. Versantii acestor dealuri au pante domoale, de 3^o - 10^o; rareori ajung la 15^o.

Alcatuirea petrografica a miocenului (cu strate in care domina argilele. marnele, gresiile, nisipurile, gipsurile si mai putin conglomeratele) impreuna cu regimul elementelor climatice si cu caracterisitcile invelisului vegetal a favorizat o dezvoltare variata a proceselor geomorfologice actuale. In Culmea Plesului apele de siroire au sapat, in decursul timpului, vai cu versanti praspatiosi, pe care localnicii le-au numit "rapi" sau "gropi": Rapa lui Curca, Rapa lui Stan, Rapa Nebunului, Rapa Cetatii, Rapa de la Humulesti. Iar intre acestea se gasesc "dealuri": Dealul Gol, Dealul Cetatii, Dealul lui Stan si altele. La poalele versantilor se intalneste o panza continua de grohotis care, in unele locuri, depaseste4 m. Cu exceptia acestor degradari de teren, Culmea Plesului este impadurita cu foioase si conifere plantate, ceea ce ii da un aspect de codru. Vegetatia de pe versantul sudic al Culmii Plesului face parte din zona de rezervatie naturala a orasului Targu-Neamt. In ansamblul sau, peisajul oferit de Culmea Plesului este maiestuos si pitoresc, amplificat si de asezarea pe versantul sau sudic a Cetatii Neamt si a Monumentului Vanatorilor de Munte.

Versantii dealurilor din sudul orasului Targu Neamt (Movilelor, Humulesti, Ocea), modelati prin eroziune in suprafata, eroziune torentiala si ravenare, au la baza pantelor glacisuri coluviale formate din materiale fine luto-nisipoase.

Dealul Boistea este situat pe latura sud-estica a orasului Targu-Neamt, pe partea dreapta a raului Ozana, la iesirea din depresiunea subcarpatica. Are altitudinea maxima de 582 m si este bine impadurit de foioase, predominand stejarul. Versantul nordic este mai abrupt, iar la baza sa se gaseste satul Blebea, o mica suburbie a orasului Targu-Neamt, renumita prin crescatorii de oi, urmasi ai celor veniti de peste munti in secolul al XVIII-lea.

Lunca raului Ozana (Neamt) reprezinta un relief de acumulare format din depozite aluvionare (pietris, bolovanis, nisip si argila) cu o grosime maxima de 6 m, sub care se gasesc depozite argilo-marnoase. Lunca este bine dezvoltata; in dreptul orasului Targu Neamt are directia vest-est si o latime de 500 m. Aceasta extindere este o consecinta a colatarii vaii, datorita schimbarii de panta dintre lantul muntos carpatic si zona deprsionara, care a reuds viteza si puterea de transport a apelor, cat si datorita debitelor actuale reduse. In cuprinsul Luncii Ozanei se disting trepte de relief cu altitudini de 1-2 m deasupra nivelului raului si cu latimi de ordinul zecilor si chiar sutelor de metri, considerate terase de lunca, inundabile periodic la viituri exceptionale. Deasupra luncii, relieful de acumulare este reprezentat prin doua niveluri de terasa: de 2-6 m si de 10-15 m. Cel mai dezvoltat este nivelul de 2-6 m al carui pod, in dreptul localitatii Vanatori, atinge latimea de 1000 m. Terasa de 10-15 m are o latime medie de 500 m.

Lunca si terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orasul Targu Neamt cu suburbiile sale, intrunind conditii favorabile pentru constructii, agricultura, transporturi etc.