Hramul: "Adormirea Maicii Domnului", sarbatorit la 15 august La 12 km de Târgu Neamt, amplasata într-un cadru natural deosebit, Manastirea Varatec este, fara îndoiala, unul dintre cele mai cunoscute si mai vizitate monumente ale judetului Neamt Printre ctitorii acestui asezamânt nu aflam nici nume voievodale si nici pe cele ale unor mari dregatori ai tarii. Traditia pomeneste numele Maicii Olimpiada, calugarita în fostul Schit Topolita din apropierea Varatecului si venita apoi de la Schitul de maici de la Dur?u, care, între anii 1781-1785, întemeiaza o mica isihie în poiana Varatec, cumparata de la padurarul Ion Balanoiu. De altfel, Maica Olimpiada (Balasa Herescu înainte de calugarie) va juca un rol important în asezarea si dezvoltarea obstii monahale de la Varatec, sacrificând întreaga avere, staretind de trei ori si stingându-se aici în 1842, la venerabila vârsta de 85 de ani.

Dupa constituirea nucleului monahal de la Varatec în perioada 1781-1788, prima stareta rânduita aici de Paisie Velicicovschi e Maica Nazaria de la Durau si în 1794 se ridica o a doua biserica de lemn, mai ales ca între timp Schitul Varatec se unise cu Schitul Topolita, beneficiind si de veniturile pe care le aduceau mosiile acestuia. În 1803, prin hotarârea Mitropolitului Veniamin Costache, Varatecul se uneste cu Agapia, dar pentru scurta vreme. Ceva mai târziu, în 1808, când numarul monahiilor crescuse spectaculos, a început constructia actuala, Biserica "Adormirea Maicii Domnului", eveniment consemnat si în inscriptia din pridvor, scrisa în limba româna cu alfabetul latin: La anul 1808 s-au zidit aceasta biserica ce sa praznuieste hramul Adormirea Maicii Domnului prin osteneala Sfin. sale a pre. cuvi. Parintelui Iosif Duhovnicul si a staritei Olimpiadii, iar cei întâi ctitori au fost maicile din acest locas. Al doilea mari ctitori au fost Doamna Elenco Paladi, care au daruit 3 mosii si maica Elisabeta Bals au daruit mosia Vulturesti, maica Safta Brâncoveanu au harazit mosiile Osica si Vladulenii cu mai multe îndatoriri în testamentul sau, iar celelalte mosii, vii si acarete ce au daruit si alti ctitori sunt scrisa în cartea vietii spre vecinica lor pomenire. 1841, octomvrii 20.

Abia încheiata zidirea noii biserici (în 1812) si manastirea trece prin grelele încercari ale anului 1821: odoarele sunt jefuite, calugaritele izgonite sau ucise si însasi Maica Olimpiada a scapat cu mare greutate "de sabie" fiind adapostita la Manastirea Secu, unde a participat direct la terifiantele momente petrecute acolo. În anul 1900 un puternic incendiu mistuie cea mai mare parte a chiliilor, arzând si acoperisul bisericii mari împreuna cu cele doua turle de lemn care se adaugasera ulterior, si care nu au mai fost refacute. Actualul complex de cladiri din incinta manastirii Varatec s-a construit dupa incendiul din 1900, doar zidul înconjurator - ridicat între 1808-1812 - pastrându-se în forma sa initiala.

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din mijlocul incintei, în fata careia se afla statuia în bronz a Saftei Brâncoveanu realizata în 1935 de sculptorul Ion Jalea, îmbina formele traditionale moldovenesti cu elemente neoclasice. E construita din piatra si caramida, cu doua turle rotunde, zvelte si austere, de un alb stralucitor. Doar brâul de ocnite oarbe de sub streasina, soclul bine profilat si cele trei contraforturi scunde care sprijina zidurile laterale si absida altarului mai "învioreaza" si nuanteaza sobra desfasurare a fatadelor.

Intrarile, situate pe laturile de sud si nord, sunt strajuite de doua pridvorase cu acoperis bulbat si profile greoaie, ce contrasteaza cu linia elansata a edificiului. În interior, pridvorul este amenajat în partea sa superioara pentru a adaposti obiectele de valoare ale manastirii (tainita) si e acoperit cu doua calote sferice sustinute de un singur arc longitudinal si de alte doua arce laterale. Pronaosul si naosul, între care se ridica un zid sustinut de doua coloane ionice târzii, prezinta cunoscutul sistem de boltire moldovenesc cu arce piezise ce asigura o restrângere succesiva a suprafetei de sprijin. Aceste doua cupole sunt separate printr-un semicilindru de mici dimensiuni, sprijinit pe arce transversale, în timp ce altarul prezinta un arc dublou spre apus, fiind boltit în sfert de sfera la rasarit.

În pronaos se afla mormântul fara lespede al Duhovnicului Iosif, cel care a stat alaturi Maicii Olimpiada la formarea obstii monahale de la Varatic si care a decedat la 28 decembrie 1828, dupa cum ne informeaza o inscriptie mai noua de pe zidul sudic. Se presupune ca tot în aceasta zona a bisericii, în pridvor si pronaos, s-ar afla si mormintele Maicii Olimpiada si ale staretelor Nazaria (1788-1814) si Magdalena (1815-1822), fara ca pietrele funerare ale acestora sa se fi pastrat. Altarul este despartit de restul bisericii printr-o superba catapeteasma sculptata în lemn de tisa si poleita cu aur, lucrare cu o deosebita valoare artistica, executata de Constantin Zugravul în 1816, pe cheltuiala logofetesei Elenco Paladi.

Biserica a fost pictata pentru prima oara în 1841, când sfintirea s-a facut de catre Mitropolitul Veniamin Costache. Fresca actuala, executata în stil neobizantin în anul 1882, poarta semnatura pictorilor T. Ioan si D. Iliescu, fiind apoi curatata în 1968-1969 de catre A. Avachian. Fara a etala calitati artistice cu totul deosebite, pictura de la Varatic se remarca totusi printr-o anumita ... caldura a omenescului, un anumit pitoresc fizionomic în portretistica si o tonalitate calda, deschisa, a culorilor....

În exterior, lânga zidul absidei altarului, s-au pastrat mormintele unor calugarite care au jucat un rol important în istoria de peste doua veacuri a manastirii: Evghenia Stefanescu, sora episcopului Melchisedec al Romanului, Eufrosina Lazu, stareta între 1844-1887 si ucenica a Maicii Olimpiada, Eugenia Negri - sora scriitorului si omului politic Costache Negri, care a condus destinele manastirii în perioada 1887-1894, iconoama Veniamina Pribagu, decedata în 1895, arhimandrita Veniamina Hermeziu, stareta între 1894-1904 si Ecaterina Bals, mama Saftei Brâncoveanu si sotia generalului Theodor Bals, fost caimacan al Moldovei, ctitora cu mare daruire pentru manastirea Varatic, trecuta în lumea celor drepti în anul 1887.

Odata cu Biserica "Adormirea Maicii Domnului" s-a construit si incinta din jurul ei, alcatuita din ziduri puternice de piatra, iar în interiorul acestora, un corp de chilii pe doua nivele, cu prispa larga, sprijinita pe siruri de coloane din lemn. Pe latura nordica a incintei se afla staretia si cladirile administrative, iar pe cea sudica, la parter, s-a amenajat o bogata si atractiva colectie muzeala în spatiul fostului Atelier "Regina Maria", construit în 1934 de catre regele Carol II la îndemnul Mitropolitului Pimen.

Intrarea în incinta se arcuieste sub turnul-clopotnita cu trei nivele, situat spre est, unde s-a amenajat prin 1840-1850, Paraclisul "Sf. Nicolae". Dupa marele incendiu din 1900, între anii 1903-1909, a fost refacut si acest paraclis, catapeteasma si interioarele sale fiind pictate de ieromonahul Eftimie Obrocea de la Manastirea Ciolanu.În jurul incintei se întinde satul manastiresc, alcatuit din case traditionale taranesti de un pitoresc deosebit. Satul s-a dezvoltat de-a lungul anilor dupa un plan ingenios, conceput de mesteri populari care au construit aici ulite înguste, casele si celelalte anexe, ele fiind bine orientate în functie de terenul accidentat. Ceva mai departe, pe o coasta de deal, strajuieste solitara Casa Lahovary, constructie de la începutul secolului nostru, cu o arhitectura urbana în stil românesc.

La aproximativ 150 m sud-est de biserica mare, pe o culme joasa, se afla Biserica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul", zidita de Eufrosina Lazu ... cu ajutorul soborului si altor facatori de bine în anul 1844, pe locul unei biserici de lemn din 1817. Planul acestui lacas este asemanator cu cel al Bisericii "Adormirea Maicii Domnului", dar edificiul pare mai complicat datorita celor trei turle de lemn de pe acoperis, turnului-clopotnita aflat deasupra pridvorului din coltul sud-vestic si diaconiconului de piatra de la sud-est. În interior, o arcada masiva desparte naosul de pronaos, iar absidele laterale, scobite în grosimea zidurilor, sunt boltite în sfert de sfera, picturile de pe ziduri si din catapeteasma fiind executate în 1880 de T. Zugrav si D. Iliescu, aceiasi care în 1882 au pictat si biserica mare.

Lânga peretele sudic al acestei biserici se afla mormântul Veronicai Micle (decedata în 1889), marturie a vechiului cimitir existent aici si punct de atractie pentru miile de vizitatori ai manastirii, dornici sa se reculeaga în fata acestui simbol al dragostei neîmplinite si sa aseze floarea unui gând în amintirea Luceafarului poeziei românesti. În actualul cimitir al manastirii, situat într-o poiana la aproximativ 400 m sud-vest de biserica mare, se ridica Biserica "Schimbarea la Fata a Mântuitorului", zidita tot prin stradania staretei Eufrosina Lazu în anii 1846-1847. Acoperisul edificiului este strapuns de trei turle înalte, iar intrarea situata la sud-vest a fost protejata ulterior cu un pridvor de lemn, planul general reproducând la dimensiuni reduse pe cel al Bisericii "Adormirea". Catapeteasma dateaza de la jumatatea veacului trecut, dar pictura interioara s-a realizat abia în anul 1965 de catre Eremia Profeta. De-a lungul anilor, mai multe schituri si manastiri s-au aflat vremelnic sub ascultarea Manastirii Varatic: Buciumeni, Danesti, Valeni - Piatra-Neamt, Hangul, Durau, Topolita, iar mai curând, monahiile din aceasta obste au osârdit la reorganizarea si dezvoltarea fostului schit Durau ca manastire de maici.